Rezultati prin carbonizarea resturilor vegetale, carbunii erau cunoscuti in lume inca din antichitate, dar au capatat utilizari economice din secolul al XI-lea.
Pe teritoriul Romaniei primele exploatari carbonifere s-au facut in Banat prin deschiderea minelor de la Doman, Secul, Anina. La inceputul secolului al XIX-lea se deschid minele din bazinul Comanesti din Moldova, carbunii din aceasta regiune fiind folositi pentru alimentarea navelor din portul Galati si la primele mori cu aburi.
Intre 1830 - 1836 intra in exploatare carbunii din apropiere de Brasov (Codlea si Vulcan), iar din 1839 cei din bazinul Baraolt ( la Capeni din anul 1872).
In 1840 incepe deschiderea minelor din bazinul Petrosani, mai intii la Lonea si in a doua jumatate a secolului al XIX-lea minele de carbune brun din bazinul Almasului (la Ticu si mai tirziu la Surduc), si tot pe atunci cele de ligniti din Subcarpatii Munteniei.
Cele mai noi zacaminte de carbune inferior, date in exploatare in bazinul lignitifer din nordul Olteniei, au intrat in productie intensa numai dupa anul 1956. Cea mai mare parte din rezervele de carbune, se afla localizate in sudul si vestul tarii. O linie ce trece pe la nord de Oradea, pe la Zalau si Cluj-Napoca, de acolo la Rovinari si Campulung-Muscel, delimiteaza bazinele, care dau peste 95% din productia de carbuni din Romania.
Bazinul Petrosani
Principalele exploatari din bazinul Petrosani sint in parte de est: Lonea cu mai multe mine cu carbune brun spre huila, Petrila si Dilja cu huile necocsificabile. In partea central-nordica este exploatarea de la Aninoasa. Pe valea Jiului, la vest, se insiruie exploatarile cu huile de la Vulcan, Lupeni avind cele mai bune huile de gaz si Uricani de calitate mai slaba, dar care se cocsifica in mare parte.
Intre anii 1966-1970 au fost puse in functiune minele Dilja, Paroseni si Livezeni.
Bazinul Rovinari-Motru din Oltenia de nord cuprinde carbuni mult mai noi, majoritatea din dacian, din categoria lignitilor, cu o putere calorica mica. Zacamintul prezinta o mare extensiune intre marginea de nord a Podisului Getic, de la valea Luncavatului pina la cea a Motrului.
Bazinul Baraolt
Primele exploatari dateaza din 1839. Datorita scufundarii inegale a fundamentului mezozoic, Depresiunea Baraolt apare divizata in mai multe cuvete secundare ale formatiunilor productive pliocene, care cuprind, in general, cinci strate de carbuni din categoria lignitilor. Exploatarile se fac in minele Capeni si Virghis.
Inafara acestor bazine principale se mai adauga :
- exploatarile de carbune brun din bazinul Comanesti-judetul Bacau, cu minele de la Comanesti, Asau, Darmanesti.
- exploatarile de huile din Banat, cu minele de la Anina, Lupac.
- exploatarile de carbune brun de pe valea Almasului-judetul Salaj, cu minele de la Surduc si Ticu.
- alte citeva exploatari la Mesteacan linga Brad si Sinersig in Banat.
Bazinul carbonifer detine in total 19 strate de carbuni, cuprinse in formatiunile dacianului si levantinului. Nu toate apar insa pretutindeni, prezentind anumite discontinuitati. De pilda, in partea estica, la Ursi, pe valea Cerisoara, doar 4 strate sint exploatate, avind grosimi pina la 2,4 metri, in cea de la Albeni, pe Gilort, trei strate au grosimi mai mari, pina la 6,5 metri.
Principalele exploatari se afla intre Jiu si Motru, unde sint exploatabile 8-9 strate, cu grosimi ce depasesc 10 metri. Cele mai productive mine si cariere sint cele din bazinul Rovinari, pe valea Jiului, Tismana si cele din bazinul Motrului, in care predomina exploatarile in subteran: Leurda, Plostina, Horasti.
In Subcarpatii sudici zacamintele de lignit se insira, cu discontinuitati, de la Ceptura, la est de Ploiesti, pina la Curtea de Arges. Exploatarile au inceput pe alocuri, din ultima parte a secolului al XIX-lea. Stratele carbonifere din aceasta regiune sint exploatate in judetul Prahova, la Ceptura, la Filipestii de Padure, in judetul Dimbovita la Sotinga si Margineanca, si in judetul Arges la Schitu Golesti cu minele din imprejurimi: Berevoiesti, Godeni, Pescareasca, Poienari, Jugur.
Productia de carbuni a Romaniei a prezentat cresteri deosebit de accentuate dupa cel de-al doilea razboi mondial, datorita deschiderii de noi mine si cariere si datorita metodelor noi de exploatare cu abataje pe front lung in subteran si in cariere la suprafata.